luni, 25 februarie 2008

Poezii ale unor participanti mai vechi...

RUJUL SI OGLINDA
de Alexandra

Rujul cel rosu s-a imbatat
Si langa oglinda s-a culcat.
Dupa ce l-au folosit,
A rămas dezamăgit,
In oglinda s-au privit
Au plecat, n-au mai venit.
-Eu le sunt de ajutor
Ma folosesc pan’ am sa mor!
De ce nu-mi dau nimic in schimb
O privire dulce, un alint..
Ma lasa si zic ca n-au timp.
-Rujule,n-am ce sa-ti fac
Eu ii privesc cum se-mbrac’
Si, să-ţi spun drept, chiar imi plac...:>
Tot mereu ma lustruiesc
Cu zâmbet cald ei ma privesc.
Pe mine nu ma lasa balta
Si ma au mereu in geanta!
Dragii mei ascultatori..
Oglinjoara a gresit
Mari prostii ea a vorbit.
Stapana s-a enervat,
Cu ruju-n ea a aruncat
Si-n mii de bucăţi s-a spart..
Mii de cioburi stravezii,
Fac din ruj sute de mii
Si acesta de s-a plans,
In poseta a fost pus.
Si-a vazut si rujul lumea
Şi ne-a spus povestea sa.

E o vorba din popor..
Care are mult umor
Ceea ce tie nu-ti place,
Nici chiar altuia nu-i face.

PIXUL SI TASTATURA
de Cristina


Un pix care dormea pe masă
de tastatură s-a îndrăgostit
şi chiar dacă era cam grasă
cât ai clipi cei doi s-au logodit.
Iar ca să fie viaţa mai frumoasă,
o casă-n virtual şi-au încropit
şi-n căbănuţa mică şi haioasă
mulţi ani ferice ei au locuit.

Dar într-o zi când se-ntorcea de la servici
şi i-au ieşit copiii bucuroşi în cale
şi-a amintit de vremea când erau ei mici
apoi spre casă a pornit agale.
Mare i-a fost mirarea când a ajuns aici
şi a văzut în spatele soţiei sale
pe lângă mouse mulţime de pisici.

Atunci aflat-a că soţia-l înşelase
nu doar cu mouseul casei cel real
de fiecare dată când plecase
ea se dusese c-un motan în virtual,
nu c-ar fi vrut pe el să-l lase
însă vicleanul şi frumosul animal
plăcere momentană-i provocase.

Căci bine spune-o vorbă din bătrâni
c-atuncea când pisica nu-i acasă
se-ntâmplă chiar la oamenii cei buni
să se mai joace şoarecii pe masă.

PIXUL SI HARTIA
de Bianca

Un pix si-o hartie
Stateau de vorba pe-o cutie.
Hartia ca-ntodeauna
Vorbea intr-una.
Si de-aceea bietul pix
Abia mai scotea vreun pis
Incerca si el sa spuna
Incerca sa se opuna
Dar hartia-ncapatanata
Tot sarea cam ofuscata.
Dara pixul ofticat
Si mai rau s-a enervat
La hartie a tipat
Si pe ea s-a aruncat
Si prin varfu-i colorat
Pasta rosie a aruncat
Iar hartia speriata
A cazut saraca lata.
Poveti cand vrei sa dai,
Grija ce tinta ai.

Un comentariu:

Anonim spunea...

amintirii.....a fost faina experienta...multi pupici...si chiar imi pare rau...:*...criiss