marți, 17 martie 2009

Exerciţii

Iată ce am lucrat cu acele cuvinte date... unii dintre noi, în orice caz...

ANDREI

Sosiri amânate

Când vii acasă,
te rog să nu te duci direct în bucătărie.
Cămara e aproape,
castraveţii înfundaţi în borcane
te vor simţi şi vor găuri capacele,
dovleceii se vor umfla şi vor pârâi.

Când vei veni acasă,
descalţă-te şi vino în camera mea.
Când tălpile tale îl vor atinge,
parchetul va deveni nisip cald.
Vei sta turceşte pe marginea patului,
ambarcaţiune uşoară, cu pânze,
şi vei povesti vrute şi nevrute,
cuvintele tale se vor înşuruba
în mine ca un burghiu de zahăr mentolat.

Ar fi bine să vii...
Ai văzut vreodată o caracatiţă albastră
eşuată într-un bloc de nefamilişti?
De dor mi-au crescut
încă şase braţe,
am dat şi un anunţ în ziar:
închiriez braţe
pentru îmbrăţişări multiple.
Dar oamenilor le e greaţă.
Ţie ţi-ar fi?

Chiar dacă nu vii, vreau neapărat să afli:
aici sparg extaziat dinţii rozătoarelor,
zile urâte şi gri,
care mă sfâşie în absenţa ta.
Vreau neapărat să îţi spun:
irişii tăi căprui
sunt cei mai puternici muşchi
pe care i-am văzut vreodată.
Niciodată nu mă voi putea smulge
din strânsoarea lor.

SABINA

Deloc psihedelic
Ea e Nuţi, poate scoate
şi-o caracatiţă dintr-o budă înfundată.
Ea e Nuţi, simte extaz
când desenează pe parchet
nu cu pixul
nu cu acuarelele
ci cu sucul ăla greţos îmbibat
în cârpa aia de culoarea blocurilor
construite după ’70.
Ea e Nuţi, după ore,
pe podeaua coridorului
desenează un liliac
desenează un pistruiat
desenează un castra-verde.
Ea e Nuţi, îşi odihneşte
un timp unghiile căprui şi
mopul heavy-metalist.
Pielea mâinilor ei, în fiecare
după-amiază este a altui animal.


DANIEL

Poveste de primăvară


mi-e greaţă de lumea în care
toţi castraveţii se mănâncă doar muraţi
şi doar la grătare prin parcări sau parcuri
de oamenii mici şi pistruiaţi de la blocuri
aflaţi în extaz c-au descoperit primăvara
înfundată prin vreun canal în faţa scării C
dând din cap sacadat pe muzica psihedelică
aranjată de psychofreud sau de vreun dj alin
la intrarea de lângă ghenă a clubului din spate
unde a crescut un liliac parcă să mai alunge mirosul
de animal cu ochii căprui dormind cu sticla sub cap
o caracatiţă în jurul conductei cu apă caldă
pe care vreo pipiţă-n bătaie de joc şi-a scris cu pixul
numărul de telefon sau bonul de ordine la coada
de alte animale masculi şi femele de la uşa
apartamentului ei din zona de lux a oraşului nostru
unde pe parchetul din baie bărbaţii se spală conştiincioşi
aşteptând să le vină rândul pentru acţiune
în timp ce femeile-şi provoacă singure-orgasmul

Cam atat...

8 comentarii:

Raul C. spunea...

vrea si eu sa stiu daca se mai pot inscrie persoane noi :)
Sunt interesat de ce faceti voi aici. Felicitari si multa bafta! Sper sa ne vedem in curand la Okian.

Lumina De Avarie spunea...

Oricine poate veni, macar sa vada cum e si daca ii place... sambata de la ora 11, la Okian.

Anonim spunea...

membrii noi, membrii noi?:>

Anonim spunea...

nu se scria cu un singur i membri?

Anonim spunea...

Sabina... prima poezie e pe gustul meu. Chiar imi place. Bafta in continuare!

Anonim spunea...

Oricum Andrei poezia care ai scris-o acum, e ceva nou. Dintre tot ce am citit pana acum d ela tine(nu foarte mult) aceasta este preferata mea. Keep it coming!

Anonim spunea...

toate imaginile cu, caracatite sunt misto,imi place burghiul din zahar mentolat mi se pare ca are si gust si miros si imaginea in sine; recomand cu aceasta ocazie lumii sa manance si castraveti cruzi,rondele, spirale,patratele etc.(apropo de ce-ai scris Daniel)
sabina fara r

Copilash spunea...

daca-ti plac imaginile cu caracatita...sa vezi descrierile cu tamponul:P